Acasă EDUCAȚIE Noi modificări la Legea educaţiei naţionale. Ce se întâmplă cu învăţământul general...

Noi modificări la Legea educaţiei naţionale. Ce se întâmplă cu învăţământul general obligatoriu

6805
0

Deputaţii au dat miercuri vot favorabil propunerii legislative pentru modificarea art. 16 din Legea educaţiei naţionale, în sensul de a se stabili o nouă durată şi o nouă componenţă a învăţământului general obligatoriu, Camera Deputaţilor fiind prima Cameră sesizată.

„Învăţământul general obligatoriu este de 15 clase şi cuprinde ultimii 2 ani ai învăţământului preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior. Învăţământul preşcolar şi învăţământul liceal devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020″, prevede propunerea legislativă, iniţiată de un grup de parlamentari PSD, care are avizul favorabil al Guvernului.

Situaţia actuală reprezintă intrarea în sistemul educaţional de tip preşcolar de la 3 ani, cu grupă mică, grupă mijlocie, grupă mare. Ideea de obligativitate ar înseamna o şansă la educaţie de calitate şi pentru mediile defavorizate, pentru învăţământul rural, pentru mediile de periferie urbană – acolo unde copiii poate nu au posibilitatea de a beneficia nici de supraveghere, nici de un sprijin educaţional. Inițiativa își propune ca grupa mijlocie şi grupa mare să devină treptat parte a învăţământului obligatoriu. În acest fel, de la cei 13 ani de acum – 12 clase şi una pregătitoare – se adaugă încă doi ani, dar în etape.

„Într-o primă etapă, grupa mare va deveni obligatorie începând cu 2020, iar grupa mijlocie va deveni în 2023 grupă obligatorie. Ne-am gândit la un calendar rezonabil, care să permită şi o configurare bugetară, dar, în acelaşi timp, să ne putem alinia şi la un sistem european. (…) Sigur, ne putem gândi şi la impact legat de infrastructura şcolară, dar deocamdată oricum autorităţile locale, sistemele educaţionale judeţene fac efortul de prinde copiii în sistemul preşcolar”, a explicat deputatul PSD Camelia Gavrilă, iniţiator al proiectului legislativ, preşedintele Comisiei de învăţământ a Camerei Deputaţilor.

PNL s-a abţinut de la vot, liderul deputaţilor liberali, Raluca Turcan, argumentând că 15 ani de învăţământ obligatoriu reprezintă o tendinţă perfect europeană, dar asta nu înseamnă că abandonul şcolar între clasa a VIII-a şi a IX-a nu este de 30%. „Mă întreb dacă dvs continuaţi în felul acesta, cu atac după atac la sistemul de educaţie, de ce ne mai mirăm că în Parlament anulaţi sentinţe de interdicţie de a candida pentru cei care au fost în conflicte de interese şi şi-au dus sumele forfetare acasă. (…) În asta vreţi să transformaţi România”, a afirmat Raluca Turcan.

DISTRIBUIȚI